Face i cuno tin a cu celibate medecin, Henri Perruchot. viata. lui. cezanne. Editura Meridiane


Am adunat tot ce se poate ti astăzi despre Cezanne; am adunat şi am confruntat documentele pe care le avem despre el; am vizitat locurile unde a trăit, am interogat peisajele şi lucrurile. Pe scurt, n am afirmat nimic ce nu s ar putea justifica. Pe de altă parte, la fel ca i în Viafa lui Van Gogh şi din acelaşi motiv, pentru a nu distruge unitatea povestirii, am hotărît să reduc cît mai mult cu putinţă referinţele din subsolul paginii, limitîndu mă să menţionez sursele la sfirşitul volumului, într o bibliografie.

Enviado por

E dificil să te apropii de Cezanne. Era un om destul de ascuns. Cei care!. Şi aceasta nusi cea mai neînsemnată dificultate de care se izbeşte biograful. M am străduit să depăşesc aceste contradicţii.

M am străduit să regăsesc, dincolo de accidentele superficiale, continuitatea profundă a unei vieţi. Am reuşit oare l O doresc. Misiunea mea a fost deseori ingrată; dar a fost o misiune care m a exaltat. Trebuie să recunosc cît îi sînt de îndatorat domnului John Rewald, ale cărui lucrări erudite, atît în ceea ce îl priveşte pe Cezanne cît şi istoria impresionismului, oferă o documentare foarte bogată şi amplu verificată.

Bem-vindo(a) ao Scribd!

De asemenea, mi. Trebuie să-mi exprim de asemenea mulţumirile mele faţă de doamna Emile Bernard, care mi a deschis cu generozitate arhiva de familie şi mi a comunicat importante şi numeroase inedite, faţă de doamna E. Blondel,flory, de domnii R. A fost o capitală ; nu mai este acum decît o reşedinţă de plasă. Era vremea cînd marii senioei de prin partea locului, aparţinînd unor familii ca Vauvernargues, Estienne d'orves, Raousset,Boulbon, Forbin, Saint- Mare şi atîţia alţii îşi construiau minunatele lor palate pe Strada Mare, denumită le Cours, şi trasată exact cu două sute de ani în urmă.

Aix «e un Pompei», spune Louise Colet.

Why I'm practicing Celibacy Forever ..

Aix moţăie. În IB o, protipendada tîrgului număra încă şapte sute de familii, dar a renunţat să mai meargă în pas cu timpul. Aristocratia din Aix nu vrea să moară.

Cei mai multi dintre m'embrii ei s au retras în vechile lor palat, alcătuind o societate morocănoasă, izmenită, invizibilă, tînjind după trecut, după bogăţia pierdută, ducînd un trai calic în mijlocul mobilelor de epocă pîndite de anti cari. O singură litieră mai circulă duminica, cea a marchizei de la Garde. De altminteri, pentru că n a găsit alţi oameni să i poarte litiera, a recurs la cioclii tîrgului, îmbrăcîndu i S 7 8 în livreaua casei sale.

Femeia pictorului care cauta modelul omului site-uri de întâlnire întâmplătoare

Anacronism surprinzător, dar la urma urmei nu mai puţin curios decît acea frontieră ideală care desparte şi astăzi cele două alei care compun strada Cours : cea meridională rezervată femei din buşteni si cea nordică lăsată oamenilor de rînd. Oricum ar fi, viaţa continuă la Ai. Pînă ieri aristocratică, ea devine azi burgheză.

CUM SA IUBESTI ca sa fii iubit

Oamenii şi o consacră negoţu lui. Pe Strada Mare, această inimă a tîrgului, - cei din Aix îi zic Curss- unde atîta vreme nu s a pomenit nici o dugheană, unde, înainte de Revoluţie, numai cafenelele erau îngăduite, prăvăliile s au înmulţit.

Chiar şi cafenelele, din ce în ce mai numeroase, şi au adăugat birouri de poştă şi mesagerii. Da, orice s ar spune, la Ai. Sub domnia lui Louis,Philippe, detronat cu doi ani în urmă, s au infiintat ' facultatea Face i cuno tin a cu celibate medecin litere, şcoala de arte şi meserii şi şcolile normale.

Read more Citation preview Psihiatru francez, care traieste în India, autor al cartii Éléments de psychologie spirituelle si Le Maître et le Thérapeute, Dr.

Acum sînt pe cale de a fi instalate primele lămpi cu gaz aerian, pe Strada Mare, fireşte. A fost înjghebat şi un obor de vite. De patru ani se lucrează la un canal conceput de un inginer, pe nume Franc;ois Zola, pentru a se veni de hac lipsei de apă, care se face simţită în lunile secetoase în oraşul cu treizeci de fintini.

Forme Stravechi de Cultura Poporana Romaneasca

Tot de patru ani se întâlniri pentru relații serioase cu o femei la linia de cale ferată care va face legătura între Ai. Asta însă cu siguranţă că va cere timp. Viaţa la Aix continuă, dar într un ritm potolit. El rămîne un tîrg mărginaş, departe de forfota acestui veac industrial. Nu are decît cîteva fabrici de pălării, de bomboane sau de turte de migdale. E puţin, şi totuşi pentru Ai. De altfel, Marsilia cea plină de lume şi de fabrici, clocotitoarea Marsilie, care i a răpit supre maţia, îl striveşte.

Aix nici măcar nu şi dă osteneală să rivalizeze cu ea. Nici n ar putea, dar ce are a face? Aix nu vrea decît săsşi păstreze anumite prerogative ; el este oraşul Facultăţii de Litere, al Curţii de Apel, reşedinţa arhiepiscopiei.

caut femei care cauta barbati boljevac femei căsătorite din București care cauta barbati din Sibiu

De Face i cuno tin a cu celibate medecin 9 altfel, e un or foarte pios. Dacă văduvele de neam sau bătrînii nobili caracterizează oarecum vechea capitală a Proventei, nici sutana nu are aici o importantă mai mică. Căiugării capuţini şi iezuiţii roiesc peste t t.

Ei adaugă o notă deosebită monotoniei, farmecului niţel cam trist al acestui oraş tăcut in care susurul gingaş al fintinilor îngină un cîntec de demult. Nobilimea nu l bagă în seamă, burghezia il dispreţuieşte şi l ţine la distanţă, dar, în taină, îl invidiază.

Ca şi poporul de altfel, care l admiră. Numele lui 7 Louis Auguste Cezanne. Tn privirea lui citeşti duritate, dar şi ir. E fără îndoială un «pişicher şi jumătate», cum s pun cei de Face i cuno tin a cu celibate medecin acolo. Şi asta a dovedit- o îndeajuns.

Femeia care cauta cherbourg om fete frumoase din București care cauta barbati din Alba Iulia

Prin I6 0, epoca de glorie a micului Aix, nişte munteni din cealaltă parte a munţilor, care de abia îşi duceau zilele la Cezanne, un burg mititel din Alpii ligurici, emigraseră la Brian on. N au avut de făcut cale prea lungă, pentru că numai douăzeci şi patru de Face i cuno tin a cu celibate medecin despart cele două localităţi aşezate de o parte Face i cuno tin a cu celibate medecin de alta a vestitului defileu Genevre, străbătut pe rînd, de a lungul istoriei, de Hanibal, de Cezar şi de Carol al VIII.

Iea ; şi fără îndoială că ei nu s au simţit multă vreme înstrăinati acolo, căci Cezanne, orăsel de limbă şi de tradiţie fra'nceză, făcea parte de mult cl in comitatul Brian on. Schimbînd de reşedinţă, ei îşi iau numele tîrgului lor natal, zicîndu şi Cezanne sau Cezane, ba chiar Cesane ; ortografia numelui lor de familie rămîne multă vreme schimbătoare.

Cunoaşterea largă a fenomenului demografic în general, a specificului realităţilor demografice din zona avută în vedere, stăpânirea unei metodologii consacrate, îi permit autorului o permanentă critică a surselor avute în vedere — registre parohiale de stare civilă, rapoarte parohiale, înscrisuri ale autorităţii ecleziastice, păstrate în fondurile arhivistice de la Oradea şi Satu Mare dar şi documentele statistice ale autorităţii laice recensămintele — apreciind, de fiecare dată, puterea lor de informare dar şi limitele inerente, parţialitatea unor documente unilaterale. Permanenta grijă pentru verificarea reciprocă a categoriilor de surse cu care operează dar şi respectarea cu scrupulozitate de-a lungul capitolelor a prescripţiilor metodologice ilustrează faptul că avem de-a face cu un cercetător format, foarte bine informat, în măsură să întreprindă o analiză pertinentă, complexă, multilaterală, a fenomenului demografic studiat. Oricine răsfoieşte paginile lucrării poate remarca volumul mare de informaţie cu care operează autorul, calculele, sistematizarea în tabele sinoptice, prezentarea grafică, ce însoţesc analiza la nivel macro- şi micro- istoric, plecând de la eparhie sau comitat, coborând spre protopopiate, spre parohii, luate ca studii de caz. Fişele de despuiere a registrelor de stare civilă, denominalizate şi nominale, adaptări ale modelelor notorii la specificul tezei, contribuie şi ele la acreditarea imaginii unui foarte solid aparat metodologic. Apoi, analiza efectuată la diferite nivele, pentru fiecare eveniment sau fenomen demografic, pe secvenţe cronologice, în comunităţi cu specificităţi etnice, confesionale, socio-profesionale etc.

La Brian on, Cezannii n au făcut avere. Aşa că, dacă nu tot neamul, cel puţin cîţiva dintre aceşti Cezanne o pornesc iar la drum. Unul din neamul lor, Denis, a 10 cărui familie se va înmulţi, fără să se îmbogăţească însă, se aciuiase la Aix înainte de Peruchieri şi croitori, iată ce au fost Cezannii din Aix şi se părea că niciodată nu vor evada din modestele lor îndeletniciri.

Unul din nepoţii lui Denis, Thomas Franc;ois Xavier, născut învru să şi încerce iarăşi norocul aiurea ; plecînd din Aix, se stabili ca croitor la douăzeci de kilo metri spre sud est, dincolo de munţii Regaignais, în tîrguşorul Saint Zacharie.

Avea să moară acolo înfără să fi izbutit să se ridice mai sus decît vreunul din neamul său, lăsînd în urmă un fiu de douăzeci de ani, pe Louis Auguste Cezanne, cel de care ne ocupăm aici. Pe măsură însă ce creştea, se făcea tot mai zdravăn şi cînd tată său muri, era un flăcău voinic, clocotind de viaţă. Luă din nou drumul spre Aix, străbătut odinioară de familia lui, şi acolo intră în slujba unor negustori de lină, pe nume Dethes.

La Aix, în anii acestui început de veac, una din micile industrii locale, veche îndelet nicire a localnicilor, cunoştea acum o oarecare înflorire : fabricarea pălăriilor. Fermierii de prin împrejurimi creşteau numeroşi iepuri de casă al căror păr era trans format în fetru de mai multe fabrici din oraş. Se expor tau cam peste tot pălăriile de fetru din Aix.

Rămase în Capitală vreo patru ani, muncind cu rîvnă ca să şi facă ucenicia cît mai repede, spre a ajunge lucrător şi apoi om de încredere al patronului. Acesta îl preţuia ; patroana încă şi mai mult, se pare, dar bineînţeles pentru cu totul alte motive.

Î n ochii oricărui alt flăcău mai putin îndrăznet, situatia ' sa ar fi părut ideală. Nu asta însă era şi opi ia lui. Î n se întoarse la Aix, foarte hotărît să înceapă lupta.

CUM SA IUBESTI ca sa fii iubit

Avea douăzeci şi şapte de ani. Î n timpul uceniciei sale la Paris, Louis Auguste trebuie să fi pus ceva bani de o parte. Fapt este că, o dată ajuns 10 11 la Aix, îşi luă un asociat, un anume Martin, spre a des chide o prăvălie pentru vînzarea şi exportul pălăriilor şi unde credeţi că şi vor' instala negoţul? Pe semne că cei doi asociaţi îşi dădură curînd seama că nu dispun de fonduri suficiente, căci îi vedem adăugîndu şi un al treilea asociat, un oarecare Coupin, tot aşa de pişicher ca şi Louis,Auguste.

Casa «Martin, Coupin şi Cezanne» a fondată. În Aix, lumea începu să trăncănească. Glumă fără rost. Louis Auguste nu greşise drumul. Putea, în sfirşit, să pornească la cucerirea bogăţiei. Î n ochii lui, la drept vorbind, nimic altceva nu avea vreo însemnătate, afară de bani, semnul neîndoios al reuşitei sociale.

Cu o agerime mereu trează, dovedind o inteligenţă rapidă şi inven tivă, prudent şi totuşi îndrăzneţ, pe cît de dibaci pe atît de aprig în afaceri şi grozav de meticulos, fără să se cruţe pe el însuşi aşa cum nu i cruţa nici pe alţii, tiranic şi iute la mînie, cumpătat din fire dar zgîrcit de nevoie şi strîngător, Louis Auguste era mînat în drumul său spre avere de o singură pasiune, banii şi iar banii. Drago stea nu l prea tulbură în ciuda temperamentului său înfocat. La patruzeci de ani, cînd afacerile sale de pălărier luaseră un mare avînt, se încurcă în chipul cel mai banal cu o fată de douăzeci şi patru de ani, Anne Elisabeth Honorine Aubert, fiica unui scăunar şi sora unuia dintre slujbaşii săi.

Lăsă totuşi să treacă aproape trei ani înainte de a se hotărî să legalizeze această situaţie, la drept vorbind destul de răspîndită pe atunci în clasele de jos. Abia la 19 ianuarie 1cînd împlinise patruzeci şi cinci de ani, se căsători cu Elisabeth Aubert. Trcbuie să fi fost, fără îndoială, o sumă importantă. Cea mai bună dovadă este că, în anul urmăţ tor, cei trei asociaţi ai prăvăliei de pălării de pe Strada Mare se despart, iar Louis Auguste nu numai că rămîne singurul stăpîn, dar îşi lărgeşte activitatea într un dome niu nou.

Crescătorii de iepuri care Face i cuno tin a cu celibate medecin pieile necesare industriei din Ai. Ca să nu sufere şi negoţul său de pe urma acestor crize finan dare care i bîntuiau pe furnizori, Louis Auguste con simţea să le împrumute din cînd în cînd bani, bineînţeles cu dobîndă.

Şi nu după multă vreme, descoperi că ope raţia în sine este un izvor însemnat de cîştig. Îşi înmulţi deci afacerile de acest soi şi în curînd ajunse cămătarul recunoscut al multor oameni, atît din Ai.

Neglijîndu şi încetul cu încetul meseria de pălărier, sfîrşi prin a nu se mai interesa decît de afacerile sale financiare. Nu le putea da totuşi amploarea dorită, căci în Ai.